Marian mi-a fost elev, munceşte pe TIR alături de tatăl său de la 16 ani şi l-am salvat, ca diriginte, de multe corigenţe, repetenţii şi exmatriculări. Asta pentru că sistemul educaţional e unul infect şi nu înţelege oamenii, pentru că apreciază aplaudacii, "yes"-man-ii. Or, Marian nu e aşa, mă provoca la fiecare oră şi-mi făcea un calvar din orele de Filosofie şi dirigenţie. Mă supunea la încercări pe care orice tânăr profesor trebuie să le parcurgă. Apoi m-a acceptat şi m-a făcut prietenul său. Aşa cum eu îl consider prieten şi om de viitor. După cum îi consider pe toţi cei care mi-au urmat îndemnurile, voit sau nevoit. Pentru că lumea noastră e o lume împuţită, una în care femeile de lângă noi ori se cred importante pentru că nu sunt curve, ori se cred importante pentru că sunt curve, în care familiile şi străinii te belesc ori de câte ori pot. Crăciun fericit tuturor şi, mai ales, celor care trăiesc de-a dreptul metafizic, Oameni ca Marian!
6 comentarii:
Razboiul sexual exista de la facerea omului si nu se va sfarsi decat prin extintia unuia sau altuia. Asteptam tehnologia care sa ne asigure perpetuarea in absenta celuilalt sex dupa care se va declansa un razboi total. Cine crede altfel se amageste. Suntem specii diferite traind intr-o simbioza de conjunctura.
Şi eu care credeam că o să-mi ţii o dizertaţie despre iubire... că tot e Crăciunul! :))
Iubirea e buna in teorie.
Dom'le, cât misoginism! Eşti mai radical chiar decât celălalt prieten de blog, unde mai pui că eşti însurat şi ai copii? Să ştii că îi văd progresând la şcoală pe cei care cred în iubire şi ai căror părinţi le-au insuflat credinţa asta.
Eu dau diverse forme revoltelor private şi din raţiuni stilistice, ceea ce presupune un pic de impostură din partea mea, nu cred chiar tot ce scriu, dar unele formule mi se par tentante şi le folosesc. Sau... vorbeşte de fiecare dată ceva de dincoace/dincolo de noi? Limba?
M-am şi "decuplat" de două ori până acum pentru că iubirea se confundase cu avantajele de orice fel, a fost redusă la teorie (în sens actual, nu antic... unde presupunea iubirea divinităţii). Or, sunt gata să renunţ adesea la multe avantaje în schimbul "dezavantajului" de a iubi. Ceea ce voi şi face în continuare. Stay tuned! :))
P.S: M-au derutat unele aprecieri pe care le făceai la adresa soţiei tale, Sulfina, de-a lungul anilor. Eram gata să te iau drept exemplu de om fericit în căsnicia lui! Sau iubirea şi căsnicia n-au legătură şi fac eu asocieri nepotrivite? :))
PPS: Nu-ţi spun ce perdaf mi-am luat de la o prietenă pentru postările şi discuţiile din ultimele zile. Se pare că nu e bine să te legi de lucrurile în care cred femeile, ţi-o iei! :))
De ce misoginism, inca nu m-am exprimat de partea cui sunt.
Ce chestie! Ai dreptate, am presupus că dacă alungi iubirea în domeniul teoriei, treci automat de partea celor care-i neagă realitatea şi prezenţa, deci jocul clasic al seducţiei era întemeiat numai pe aparenţe (dacă aparenţele pot întemeia ceva). Mea culpa, s-ar putea să fii de partea cealaltă (nu neapărat pe invers, cum cred mulţi, dacă te văd susţinând ideile femeilor)! "All we need is love, love, love..." =))
Trimiteţi un comentariu